SCOP

Actualizarea evaluării riscurilor privind recoltarea ilegală a lemnului prin încălcarea prevederilor legislației naționale și internaționale, precum și identificarea celor mai bune măsuri pentru reducerea acestora. pentru a surprinde evolutia cadrului legislativ si realitatile curente din sectorul forestier romanesc.

Aceasta actualizare va veni in sprijinul operatorilor și factorilor interesați, în vederea unei mai bune implementări a Regulamentului (UE) privind Lemnul nr. 995/2010 (EUTR).

 

PROCES DE ELABORARE

Analiza utilizează cadrul propus de FSC® (Forest Stewardship Council) pentru Evaluarea Națională a riscurilor (FSC-PRO-60-002 V3-0). Conform acestui model de bune practici și plecând de la Evaluarea Centralizată a Riscurilor la nivel national (FSC-CNRA-RO V1-0 RO), publicată în septembrie 2017, a fost realizată o analiză actualizată a indicatorlor specifici privind riscurile de recoltare ilegală a lemnului.

Analiza s-a desfășurat în cadrul unui proces participativ constând din 3 grupuri de lucru la care au participat reprezentanți ai administratorilor de păduri, autorității competente, agenților de exploatare forestieră, mediului academic, urmate de supunerea documentului rezultat consultărilor publice în perioada 16.07.2020 – 31.07.2020.

DEFINIȚII

Evaluarea riscurilor privind recoltarea ilegală a lemnului este o obligație impusă operatorilor1 prin Regulamentul (UE) nr. 995/2010 (EUTR) în procesul de achiziție a materialelor lemnoase. Evaluarea provenienței materialelor lemnoase și îndeplinirea obligațiilor legale în procesul de recoltare a lemnului trebuie să se realizeaze la nivelul unității de achiziție a materialului lemnos pentru fiecare produs introdus pe piață. Procesul de evaluare a riscurilor asociate recoltării ilegale se bazează pe următoarele concepte:

Evaluarea legalității (abordare generală) încălcări sistematice și/sau pe scară largă a legislației aplicabile.

Lemn recoltat ilegal recoltat cu încălcarea legislației aplicabile în țara de recoltare.

Legislație aplicabilă legislația în vigoare în țara de recoltare referitoare la (Art. 2, lit. h) –EUTR):
drepturi de recoltare a lemnului în interiorul limitelor legale făcute public;
plăți pentru drepturile de recoltare și lemn, inclusiv taxe legate de recoltarea lemnului;
recoltarea lemnului, inclusiv legislația din domeniul mediului și cel forestier, inclusiv gestionarea pădurilor și conservarea biodiversității, atunci când acestea sunt direct legate de recoltarea lemnului;
drepturile legale ale terților privind folosința și proprietatea afectate de recoltarea lemnului;
comerțul și vama, în măsura în care este vizat sectorul forestier.

Scara functională Delimitarea spatială bazată pe caracteristici non-geografice (e.g. categorie funcțională, tip proprietate, mod de administrare, Scara Intensitatea și Riscul operațiunilor forestiere)
ajută la identificarea în mod corect a riscurilor și măsurilor de diminuare, evitând astfel eventuale sarcini administrative inutile (ex. doar pentru suprafețele FFN aflate în proprietate privată-persoane fizice)

 

Clasificarea riscurilor

Pragul (1) Risc scăzut Legislația identificată este respectată. Cazurile de încălcare a legilor /reglementărilor sunt urmărite eficient prin măsurile de prevenire luate de autorități și/sau entităti competente.
Pragul (2) Risc specificat Legislația identificată nu este respectată în mod consecvent de toate entitățile și /sau este deseori ignorată, și/sau nu este pusă în aplicare de către autoritățile competente.
Măsurile de diminuare SMART: Specifice, Măsurabile, Realizabile, Relevante, Definite în timp.

1. Drept de proprietate si administrare
2. Planificarea managementului si exploatarii
3. Autorizatii de exploatare
4. Plata taxelor si redeventelor legate de exploatare
5. Reglementari privind exploatarea lemnului
6. Situri si specii protejate
7. Cerinte de mediu
8. Securitate si sanatate in munca
9. Angajari legale
10. Determinarea speciilor, cantitatilor si calitatilor
11. Comercializare si transport.
12. Proceduri due dilligence/due care (DDS)
IndicatorLegislatie aplicabilaDescrierea risculuiMasuri de diminuare a riscului

Drepturi de exploatare

1. Drept de proprietate & administrare

Legislatie asupra drepturilor de proprietate, inclusiv cutumiare si de administrare, inclusiv utilizarea metodelor legale de obtinere a drepturilor, inregistrarea legala / fiscala a afacerii, inclusiv licentele/autorizatiile cerute prin lege.Intentia acestui indicator este de a confirma ca drepturile de proprietate si administrare a terenului au fost acordate conform cerintelor legale.SMART:
  • Specifice;
  • Masurabile
  • Realizabile;
  • Relevante;
  • Definite in timp.
În situația în care peste 1 mil. de ha nu sunt incluse în amenajamente silvice și în lipsa unui cadastru național, în multe situații limitele proprietatilor nu sunt clare nici pe hărti și nici fizic în teren.

Lipsa delimitării fizice în teren a proprietăților poate duce la încălcarea limitelor, respectiv la recoltarea masei lemnoase fără drept din proprietățile aflate în vecinătate.

Procesul de restituire a proprietăților durează de aproape 3 decenii, mulți dintre proprietarii incluși în titlurile de proprietate sunt decedaţi iar in multe cazuri descendenții acestora nu au iniţiat încă formalitățile legale pentru succesiune. Este identificat un risc privind formele succesorale în cazul persoanelor fizice care nu au iniţiat procedura de succesiune în vederea obţinerii certificatului de moștenitor. Mai precis, succesorii au dreptul de moștenire, dar nu sunt proprietarii legali până la obținerea certificatului de moștenitor sau al altui document juridic care atestă dreptul de proprietate.

În practică, la solicitarea încheierii unui contract de administrare /prestări silvice, unele administrații silvice se mulţumesc cu prezentarea unei declarații pe proprie răspundere din partea unuia dintre succesori (în cazurile cu mai mulţi succesori), ca dovadă a dreptului de uzufruct. Astfel, un anumit succesor poate beneficia de avantajele moștenirii în detrimentul celorlalți potențiali succesori legali ai aceleiași moșteniri.

Deși s-au adus specificații clare în legislație privind calitatea de beneficiar, calitate ce trebuie demonstrată în concordanță cu prevederile Legii 287/2009 -Codul Civil, nivelul de aplicare încă nu este evaluat.

Pentru suprafețele din FFN pentru care nu există amenajamente silvice (inclusiv hărți amenajistice), precum și în situația celor peste 500.000 hectare de terenuri acoperite cu vegetație forestieră din afara fondului forestier, evidențiate prin Inventarul Forestier Național (IFN) pentru care nu sunt elaborate studii silvo-pastorale, există de asemenea un risc specificat de încălcare a dreptului de proprietate argumentat de lipsa unor delimitări clare a proprietăților.

În aceste situații (păduri neamenajate și pentru care nu există forme si limite clare de proprietate) există un risc ridicat de încălcare a dreptului de proprietate, atât din perspectiva succesorilor de drept cât și a recoltării de masă lemnoasă.

Pragul (2) Risc specificat

Scara funcțională:
Lemn provenit din suprafețe pentru care nu există amenajament silvic sau studii silvo-pastorale.		Măsuri de diminuare (M):
Verificarea după caz a limitelor proprietății și a parchetelor de exploatare;

Verificatori (V), după caz:
  • Hărți de amplasament însoțite de o declarație pe proprie răspundere, conform dispozițiilor art. 326 din Codul Penal, cu privire la falsul în declarații.
  • Schița parchetului de exploatare
  • Proces verbal de predare primire al parchetului
M:
Accesul la documente adiționale care atestă dreptul legal de proprietate în situațiile specificate de scara funcțională (lipsă amenajamente și lipsă cadastru);

V:
  • Titlu de proprietate;
  • Contract de vânzare-cumpărare;
  • Extras de carte funciară;
  • Certificat de moștenitor;
  • Sentințe judecătorești definitive referitoare la partaje;
  • Împuternicire notarială (in cazul beneficiarilor multipli).

2. Planificarea managementului si exploatarii

Legislatie legata de planificarea managementului, inclusiv efectuarea inventarului forestier, existenta amenajamentului silvic, planificarea si monitorizarea aferente, evaluarea impactului, consultarea cu alte entitati, precum si aprobarea acestora de autoritatile competente.Vor fi luate in considerare situatile in care documentele de planificare a managementului cerute de lege nu exista sau nu sunt aprobate de autoritatile competente. Un alt factor de risc pentru acest indicator poate fi proasta calitate a planului de management care are ca rezultat activitati ilegaleSMART:
  • Specifice;
  • Masurabile
  • Realizabile;
  • Relevante;
  • Definite in timp.
Conform legislației de mediu, amenajamentele silvice se supun evaluării de mediu.
Unul dintre principiile care guvernează activitatea de protecţie a mediului este principiul precauției în luarea deciziilor, care este menționat prin: “efectuarea evaluării de mediu înaintea aprobării planurilor și programelor care pot avea efect semnificativ asupra mediul” (OUG 195, art. 4 lit. d),

“(1) Solicitarea și obținerea avizului de mediu pentru planuri și programe sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor și programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului,
(2) Evaluarea de mediu are ca scop integrarea obiectivelor și cerințelor de protecție a mediului în pregătirea și adoptarea planurilor și programelor,
(4) Aprobarea planurilor și programelor, la orice nivel ierarhic, este condiționată de existența avizului de mediu pentru respectivul plan sau program.” – (OUG 195, art. 9)

În practică, actul de reglementare de la mediu se obţine după şedinţa de preavizare, respectiv avizul Comisiei Tehnice de Avizare în Silvicultură (CTAS), iar uneori, chiar după aprobarea amenajamentului prin Ordin de Ministru. În acest timp (aviz CTAS-O.M.) “se aplică prevederile ședinței de preavizare a soluțiilor” – (46/2008, art. 21, al.2~1) ce nu sunt supuse niciunei evaluări din perspectiva protecţiei mediului.

Aceste aspecte au fost sesizate şi de Comisia Europeană prin scrisoarea de punere în întarziere - cazul nr. 20202033.

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/EN/INF_20_202

Există astfel un risc ca multe din amenajamentele aflate în vigoare să nu dețină aviz de mediu și nici să nu fi demarat procedurile necesare obținerii avizelor de mediu. Pentru aceste situații se consideră că riscul este specificat.

Pragul (2) Risc specificat

Scara funcțională:
Lemn provenit din suprafețele cu amenajamente pentru care nu s-a efectuat evaluarea de mediu conform prevederilor legale.		M:
  • Evaluare privind existența avizării de mediu pe amenajament sau a demarării procedurilor de evaluare;
  • Exploatarea se va incepe dupa obținerea evaluării de mediu
  • În cazul în care proprietarul/administratorul are proceduri interne de evaluare a impactului de mediu și de consultare a factorilor interesați se consideră că riscul este redus
V:
  • Raport de mediu
  • Aviz de mediu

3. Autorizatii de exploatare

Proceduri de reglementare ale legilor si reglementarilor nationale sau sub-nationale privitoare la emiterea autorizatiilor de exploatare, licentelor sau a oricaror alte documente cerute de lege pentru operatiunile specifice de exploatare. Aceasta include si utilizarea metodelor legale de obtinere a autorizatiilor. Coruptia este o problema bine cunoscuta in procesul de eliberare a autorizatiilor de exploatareRiscul se referă la situații în care exploatarea este efectuată fără autorizații valabile sau acestea au fost obținute prin mijloace ilegale cum ar fi mita.
În unele zone, mita poate fi un mijloc obișnuit de obținere a autorizațiilor de exploatare pentru suprafețe și specii pentru care exploatarea este interzisă prin lege (ex. arii protejate, suprafețe pe care nu sunt îndeplinite cerințele de vârstă minimă sau diametru minim, specii de arbori a căror recoltare este interzisă, etc.). În situațiile în care autorizațiile de exploatare fac o clasificare a speciilor și calităților pentru estimarea taxelor, corupția și mita pot fi utilizate pentru o clasificare a produselor care să ducă la o taxă mai mică. Se consideră că nivelul de corupție la nivelul țării sau regiunii sub-naționale joacă un rol important, prin urmare indicatorii de corupție trebuie luați în considerare în evaluarea riscurilor.
În cazuri de tăieri ilegale, autorizații de exploatare pentru alte parchete, nu pentru cel în care se face exploatarea, pot fi prezentate ca false dovezi de legalitate a materialului exploatat.		SMART:
  • Specifice;
  • Masurabile
  • Realizabile;
  • Relevante;
  • Definite in timp.
Emiterea autorizatiei de exploatare se face in baza actului de punere in valoare, ce reprezinta o estimare a volumului masei lemnoase pe picior, cu o toleranta admisa legal de +/- 20 %. Fiind un document cu caracter evident estimativ, pot exista situatii in care volumul arborilor marcați, ca rezultat al exploatarii, difera de volumul total din APV.
Procedurile actuale privind valorificarea lemnului pe picior prin care plata masei lemnoase se realizeaza pe baza unor estimari, genereaza conflicte de interes sistemice si nu mai raspund realitatilor socio-economice.

In practica sunt situatii in care la inventarierea arborilor pe picior volumul este subestimat (abuzuri la masurare), incalcandu-se astfel normele de intocmire a APV. Mai mult, procedurile legale de verificare a APV-urilor prin sondaj nu sunt respectate, in multe cazuri verificarea efectuandu-se doar pe hartie, nu si pe teren.

De asemenea, deși procedura de vânzare a masei lemnoase exploatate din păduri publice permite verificarea APV-urilor înainte de licitație acest lucru necesită un efort prea mare în lipsa unei certitudini privind partizile care vor fi achiziționate prin licitație. Pentru partizile achiziționate agentul economic, pentru a evita conflictele cu administratia silvica, nu mai efectueaza verificarea APV.

Se consideră astfel că autorizarea exploatării de masă lemnoasă pe picior presupune un risc specificat privind volumul estimat prevăzut în APV.

Pragul (2) Risc specificat		M:
  • Verificarea comună a APV de către operator/administrație,
  • Existența verificării și aprobării APV de către Garda Forestieră, după caz;
  • Analiza rezultatelor exploatării raportată la randamentele de transformare și pierderile tehnologice;
  • Verificarea volumelor în momentul plasării pe piață (a se vedea măsurile de la indicatorii 10, 11);
V:
  • Proces verbal de verificare APV
  • Raport avizare Garda Forestieră a APV-urilor

Taxe si impozite

4. Plata taxelor si redeventelor legate de exploatare

Legislatia privitoare la plata tuturor taxelor impuse de lege pentru exploatarea padurilor cum ar fi redevente, taxele pentru masa lemnoasa pe picior si alte taxe stabilite pe baza volumului. Aceasta include plata taxelor stabilite pe baza clasificarii corecte a cantitatilor, calitatilor si speciilor. Clasificarea incorecta a produselor forestiere este o problema bine cunoscuta, combinata deseori cu mituirea functionarilor insarcinati cu controlul clasificarii.Conform domeniului de aplicare al indicatoruluiSMART:
  • Specifice;
  • Masurabile;
  • Realizabile;
  • Relevante;
  • Definite in timp.
Referitor la taxa de peaj și taxele locale pentru utilizarea infrastructurii publice locale (drumuri comunale sau forestiere):
Riscul evitării plății acestor taxe apare din cauza fragmentării administrative și de proprietate a fondului forestier national, respectiv a distribuției drumurilor forestiere. În multe situații, proprietarul suprafeței de pădure din care se recoltează materialul lemnos și proprietarul drumului utilizat pentru transportul materialului lemnos recoltat nu reprezintă aceeași entitate, prin urmare neputându-se încasa taxele aferente.

În plus, la nivelul taxelor de drum prevăzute de autoritățile locale pot fi situații discriminatorii în care acestea se aplică doar pentru anumite firme de exploatare. O clarificare legislativă a modului în care aceste taxe locale de drum pot fi impuse este necesară, insa pana atunci neplata acestei taxe este o incalcare a legislatiei aplicabile legata de recoltarea lemnului.

Starea actuala a drumurilor forestiere /lipsa infrastructurii forestiere se datoreaza inclusiv din cauza evitarii platii acestor taxe.

Pragul (2) Risc specificat
Scara functionala:
Taxa de peaj		M:
  •  Identificarea proprietarului căii de acces si obținerea acordului de utilizare;
  •  Consultarea administrațiilor publice locale prin care se vor identifica cerințele necesare pentru taxa de peaj și se vor aduce la cunoștința agenților economici.
V:
  •  notificare scrisă a proprietarului pentru obținerea acordului de utilizare;
  •  contract care să includă acest aspect;
  • evidențe privind plata taxelor locale conform HCL

Activitati de exploatare a lemnului

5. Reglementari privind exploatarea lemnului

Toate cerintele privind tehnicile si tehnologia de exploatare, inclusiv taieri selective, taieri de regenerare, taieri rase, transportul materialului lemnos din parchet, limitari sezonale, etc. In general aceasta include reglementari privind dimensiunea suprafetelor de exploatare, varsta minima si/sau diametrul pentru activitatile de exploatare, si elementele care trebuie pastrate in timpul taierii, etc. Stabilirea cailor de scos/apropiat sau de tras, a constructiei de drumuri, a sistemelor de drenare/scurgere si a podurilor, etc., va fi de asemenea luata in considerare, la fel ca si planificarea si monitorizarea activitatilor de exploatare. Trebuie luate in considerare toate codurile impuse de lege pentru practicile de exploatare.Conform domeniului de aplicare al indicatorului.SMART:
  • Specifice;
  • Masurabile;
  • Realizabile;
  • Relevante;
  • Definite in timp.
Referitor la aplicarea regulilor silvice de exploatare prevăzute conform O.M. 1540/2011, s-au identificat cele mai multe non-conformități (e.g. raporturile de audit privind certificarea managementului forestier (Buliga și Nichiforel, 2019; Halalisan, 2014)). Acest lucru dovedește că sunt încălcări frecvente ale legislației privind stabilirea căilor de scos apropiat, controlul eroziunii căilor de scos apropiat, folosirii pâraielor ca trasee de scos, prejudicierea arborilor de-a lungul traseelor de scos apropiat sau nerespectarea cerințelor privind scurgerile de ulei și combustibil.

Neconformitățile privind exploatarea lemnului sunt sanctionate prin Legea 171/2010, privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice.

Pentru a urmări metoda de soluționare a contravențiilor silvice de către agenții constatatori, autoritatea publică centrală care raspunde de silvicultură ar trebui să asigure implementarea și funcționalitatea Sistemului naţional de evidenţă Informatizată a Contravenţiilor Silvice, denumit SNEICS, în cadrul SUMAL, conform L. 171, art. 43, al. 1. În prezent acest sistem nu este operațional.

Chiar dacă procesul de control al respectării reglementărilor privind exploatarea lemnului este supravegheat în mod sistematic, totuși neconformitățile sunt frecvente, mai ales datorită infrastructurii forestiere precare și capacității scăzute a operatorilor.

Prin modificările aduse de OM 485/2020 Regulamentului din 2018 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comisiei de atestare a operatorilor economici pentru activitatea de exploatare forestieră, precum şi criteriile de atestare pentru activitatea de exploatare forestieră, încălcările regimului silvic pot fi sancționate prin retragerea atestatului, inclusiv prin interzicerea reatestării timp de 3 ani, cu un posibil efect disuasiv, însă nivelul de respectare încă nu poate fi evaluat (în vigoare din martie, 2020).

Pragul (2) Risc specificat		M:
  • Verificări suplimentare în parchetele de exploatare în vederea respectării: (i) prevederilor din autorizația de exploatare și a măsurilor dispuse prin actele de control emise de către autorități; (ii) termenelor, modalităților și perioadelor de colectare, scoatere și transport ale materialului lemnos;
  • Instruiri suplimentare adecvate responsabilităților personalului, stabilite prin proceduri de lucru specifice (pentru atenuarea riscului).
  • stabilirea de comun acord cu proprietarul/administratorul a celei mai bune soluții tehnice de exploatare (e.g . căile de scos apropiat, amplasarea locurilor și modul de traversare a pâraielor, etc.)
  • În cazul unor prejudicii inevitabile de exploatare, se vor identifica soluții practice de punere în valoare a masei lemnoase care să ia în considerare diminuarea riscului de a se produce încălcări ale regulilor silvice de exploatare.
  • Dotarea cu tehnologii de exploatare prietenoase cu mediul /utilizarea atelajelor;
  • Instituirea unui program intern de verificare a respectării regulilor silvice de exploatare, prioritizarea controalelor făcându-se urmând o abordare bazată pe riscuri.
Surse pentru prioritizarea verificărilor (lista nu este exhaustivă): V:
  • proces verbal control al exploatarii;
  • proces verbal instructaj personal;
  • schița parchetului

6. Situri si specii protejate

Tratate, legi si reglementari internationale, nationale si sub-nationale privitoare la ariile protejate, la utilizarile si activitatile permise in suprafetele forestiere, si /sau la specii rare, amenintate sau periclitate, inclusiv habitatele sau posibilele habitate ale acestora.Riscul se refera la exploatarile ilegale in ariile protejate precum si la taierea ilegala a speciilor protejate. De remarcat ca ariile protejate pot cuprinde situri culturale, inclusiv situri cu monumente istorice.SMART:
  • Specifice;
  • Masurabile;
  • Realizabile;
  • Relevante;
  • Definite in timp.
Situația arilor naturale protejate și a planurilor de management aprobate este disponibilă la http://ananp.gov.ro/wp-content/uploads/inventar_arii_PM_site.pdf

Conform informațiilor de pe site-ul ANANP doar 313 arii naturale protejate au planuri de management aprobate ceea ce face ca multe arii protejate să nu aibă un plan de management aprobat ( http://ananp.gov.ro/pm-aprobate-tabel-sinoptic/ )

Pentru planurile de management aprobate se constată în multe situați o deficiență de detalierea a cerințelor la nivelul identificării unor măsuri specifice la nivel de unitate amenajistică ceea ce face dificilă transpunerea în practică a cerințelor legislative privind adatarea amenajamentelor la planurile de management.

Consultările cu factorii interesați în timpul elaborării planurilor de management pentru arii protejate sunt insuficiente, ceea ce poate afecta calitatea planurilor de management;

Insuficienta integrare a planurilor de management ale ariilor protejate in amenajamentele silvice poate conduce însă la utilizarea unor tehnici de exploatare incorecte. Deficiențele de transfer a informațiilor dintre administrația ariilor protejate și administrațiile silvice rezultă în lipsa unor informații concrete privind măsurile necesar a fi realizate în arii naturale protejate. Aceste aspecte au fost aduse în atenția autorităților prin Scrisoarea de punere în întârziere nr. 2020/2033 emisă de Comisia Europeană.

În multe situații, datorită lipsei de capacitate privind administrarea ariilor protejate la nivel național, administratorii de arii protejate nu transmit condițiile de mediu înainte de întocmirea fiecărui APV.

De asemenea nu există un sistem coerent privind monitorizarea respectării acestor condiții de mediu (în situația în care acestea sunt emise) de către Gărzile de Mediu (verificarea respectării acestor cerințe nu este atribuția Gărzilor Forestiere care de altfel nu au nici capacitatea necesară).

Pragul (2) Risc specificat

Scară funcțională:
Lemn provenit din suprafețe incluse în arii protejate care nu au plan de management aprobat sau în care amenajamentele silvice nu sunt armonizate cu planul ariei protejate și pentru care nu sunt emise condiții de mediu pentru întocmirea APV.		M:
  • Verificarea avizului autorității competente (ANANP) privind autorizarea punerii în valoare în conformitate cu cerințele impuse în arii naturale protejate;
  • Verificarea existenței condIțiilor de mediu in autorizatia de exploatare;
  • În pădurile incluse în studiul „Pin-Matra/2001/018” sau pentru care exista depuse studii de fundametare în conformitate cu procedurile legale, operațiunile se vor desfășura doar în baza avizului favorabil al structurii teritoriale a autorității centrale care răspunde de silvicultură, care certifică faptul că acele păduri nu îndeplinesc criteriile și indicatorii aprobați prin OM 3397/2012;
  • Se vor realiza instruiri in vederea respectarii condițiilor de mediu și a altor măsuri stipulate in autorizația de exploatare, în condițiile legii;
  • Se vor face verificări suplimentare pentru a urmări respectarea condițiilor de mediu și a altor măsuri stipulate in autorizația de exploatare, în condițiile legii.
V:
  • notificare ANANP in vederea obtinerii conditiilor de mediu;
  • autorizație de exploatare care să includă condițiile specifice privind desfășurarea activității de exploatare forestieră
  • avizul Gărzii Forestiere în cazul pădurilor incluse în studiul „Pin-Matra/2001/018” sau pentru care există studii de fundamentare depuse;
  • Proces verbal de instruire;
  • Proces verbal control exploatare;
  • Registrul avizelor primare (în vederea verificării respectării eventualelor perioade de restricții)

7. Cerinte de mediu

Legi si reglementari nationale si sub-nationale privind identificarea si/sau protejarea valorilor de mediu inclusiv, dar fara a se limita la, cele privitoare la sau afectate de exploatare, niveluri acceptabile de deteriorare a solului, stabilirea zonelor tampon (ex.de-a lungul cursurilor de apa, suprafete deschise si zone de reproducere), pastrarea arborilor selectati pentru mentinere in parchetul de exploatare, limitarile sezonale ale perioadelor de taieri, cerinte de mediu privind utilajele, utilizarea pesticidelor si a altor substante chimice, conservarea biodiversitatii, calitatea aerului, protejarea si refacerea calitatii apei, functionarea echipamentelor de agrement, amenajarea de infrastructuri neforestiere, cercetari geologice si exploatarea mineralelor, etc.Riscul se refera la incalcarea sistematica si/sau pe scara larga a masurilor impuse de legislatia privitoare la protectia mediului, incalcare care se dovedeste a ameninta resursele padurii sau alte valori de mediu.SMART:
  • Specifice;
  • Masurabile;
  • Realizabile;
  • Relevante;
  • Definite in timp.
Indicatorul se referă la respectarea cerințelor de mediu în general, nelimitându-se la cerințele impuse prin OM 1540/2011 (indicator 5) sau de planurile de management al ariilor protejate (indicator 6).

Rapoartele publice (e.g. analiza non-conformităților identificate în auditările de certificare a managementului forestier (Buliga și Nichiforel, 2019)) relevă că există frecvente încălcări ale legislației de mediu în procesul de exploatare a pădurilor care țin de competența Agenției de Protecție a Mediului /Garzilor de Mediu. Printre acestea se relevă modul de gestionare a combustibilor și uleiurilor, protecția cursurilor de apă sau gestionarea deșeurilor.

Datorită frecvenței ridicate de nerespectare a cerintelor pentru protectia mediului, verificările se vor face sistematic prin intermediul controalelor de exploatare.

Pragul (2) Risc specificat		M:
  • Verificarea existenței autorizației de exploatare care să includă condițiile de mediu, în conformitate cu legea;
  • Se vor realiza instruiri in vederea respectarii condițiilor de mediu și a altor măsuri stipulate in autorizația de exploatare, în condițiile legii;
  • Se vor face verificări suplimentare pentru a urmări respectarea condițiilor de mediu și a altor măsuri stipulate in autorizația de exploatare, în condițiile legii.
V:
  • Autorizatie exploatare (conditii Mediu);
  • Proces verbal de control al respectarii conditiilor de mediu;
  • Proces verbal de instruire

8. Securitate si sanatate in munca

Echipamentul individual de protectie impus de lege pentru persoanele implicate in activitati de exploatare, implementarea practicilor de taiere si transport in siguranta, stabilirea unor zone de protectie in jurul parchetelor de exploatare, cerinte SSM pentru utilajele folosite si cerintele de siguranta impuse de lege cu privire la utilizarea substantelor chimice. Cerintele de sanatate si securitate in munca relevante pentru operatiunile forestiere (nu activitati de birou sau alte activitati fara legatura cu operatiunile forestiere efective). Riscul se refera la situatii/zone in care reglementarile privind securitatea si sanatatea sunt incalcate in mod consecvent in asemenea masura incat sanatatea si securitatea lucratorilor forestieri sunt expuse unor riscuri semnificative in cadrul operatiunilor forestiere.SMART:
  • Specifice;
  • Masurabile
  • Realizabile;
  • Relevante;
  • Definite in timp.
Securitatea si sanatatea in munca (SSM) in activitatile de exploatare forestiera este monitorizata de Inspectoratul Muncii. Cadrul legal SSM stabileste cerintele pentru lucrarile executate de angajati, drepturile si obligatiile angajatorilor si angajatilor in realizarea si asigurarea unui mediu de munca sigur pentru sanatate, organizarea securitatii si sanatatii in munca in intreprinderi si la nivel de stat, procedura pentru situatii de urgenta, si raspunderea pentru incalcarea cerintelor pentru securitatea si sanatatea in munca.

In pofida prezentei acestui cadru normativ solid, care, in teorie, ar trebui sa protejeze lucratorii, cele mai multe dintre procedurile SSM sunt, in esenta, teoretice si nu sunt puse in aplicare in mod corespunzator. Acest lucru este confirmat din nou de multitudinea de non-conformități identificate în procesul de auditare a managementului forestier (Buliga și Nichiforel, 2019; Halalișan, 2014).

In unele cazuri angajatorii nu pun la dispozitia lucratorilor echipamentele obligatorii, iar si cand acestea sunt disponibile, nu sunt folosite in mod consecvent. Frecvent, durata de folosinta recomandata de producatori a utilajelor folosite in sectorul forestier este depasita. Unele din aceste probleme țin și de modul de autorizare a operatorilor economici pentru care există o verificare doar scriptică a dotării tehnice.

Pragul (2) Risc specificat		M:
  • Existența evaluărilor de risc legate de securitatea si sănătatea în muncă, specifice fiecărei poziții;
  • Existența echipamentului de protecție la locul de muncă, în conformitate cu măsurile de reducere a riscurilor în domeniul SSM;
  • Efectuarea instruirilor specifice;
  • Verificări in teren în vederea respectării măsurilor SSM (interviuri cu angajații);
V:
  • evaluari de risc;
  • factura echipament de protectie;
  • proces verbal instructaj;
  • proces verbal interviuri;
  • proces verbal de predare-primire echipament;

9. Angajari legale

Cerintele legale privitoare la angajarea personalului implicat in activitati de exploatare, inclusiv cerintele privind contractele si permisele de lucru, asigurarea obligatorie, certificatele de competenta si alte cerinte privind instruirea, si plata impozitelor pe venit si a taxelor sociale retinute de angajator. De asemenea, respectarea varstei minime de angajare si a varstei minime pentru persoanele implicate in operatiuni periculoase, legislatia privitoare la munca fortata si obligatorie, la discriminare si la libertatea de asociere.Riscul se refera la situatii/zone in care exista o incalcare sistematica si/sau pe scara larga a legislatiei privitoare la munca si angajarea in munca.
Obiectivul este de a identifica situatiile in care exista incalcari grave ale legii privitoare la drepturile angajatilor, cum ar fi munca fortata, fara forme legale sau angajarea in munca a minorilor		SMART:
  • Specifice;
  • Masurabile;
  • Realizabile;
  • Relevante;
  • Definite in timp.
In pofida prezentei unui cadru normativ solid, care, in teorie ar trebui sa protejeze lucratorii, munca la negru precum si ocuparea unui loc de munca de către personal necalificat corespunzător, reprezintă practici raspândite, la nivel national. Ca rezultat al mai multor factori, inclusiv perioada scurta de exploatare, suprafete mici de exploatare, taxe si impozite, durata de angajare in munca este foarte scurta in acest sector. Pentru a evita complicatiile, multi angajatori prefera sa nu angajeze lucratori cu contract de munca.

Pragul (2) Risc specificat		M:
  • Conformitatea va fi monitorizată ținând cont de condițiile de atestare ale operatorilor pentru activitățile de exploatare forestieră;
  • Desfășurarea activității personalului specializat in activități de exploatare în conformitate cu condițiile legale de acreditare;
  • Calificarea personalului angajat în conformitate cu legislația aplicabilă (diplome, certificate, autorizații);
  • Instruiri adecvate ale personalului în conformitate cu rolul și responsabilitățile stabilite;
  • Angajarea in conformitate cu procedurile legale (REVISAL).
V:
  • Registru REVISAL;
  • Registru zilieri;
  • Diplome, certificate, autorizatii;
  • Proces verbal instructaj;

Achizitie, Comercializare si Transport

10. Determinarea speciilor, cantitatilor si calitatilor

Legislatia care reglementeaza modul in care materialul recoltat este clasificat din punctul de vedere al speciilor, volumelor si calitatilor in vederea comercializarii si transportului.
Clasificarea incorecta a materialului lemnos este o metoda bine cunoscuta de reducere sau evitare a platii impozitelor si taxelor stabilite prin lege.		Riscul se refera la materialul comercializat in baza unor declaratii false, ilegale, privind speciile, cantitatile si calitatile. Poate privi situatiile in care acest tip de clasificare falsa este utilizat pentru a evita plata redeventelor sau taxelor sau situatiile in care exista interdictii locale, nationale sau internationale referitoare la comercializarea unor tipuri de produse sau a unor specii
Problema aceasta apare mai ales in statele cu nivel ridicat de coruptie (CPI<50).		SMART:
  • Specifice;
  • Masurabile;
  • Realizabile;
  • Relevante;
  • Definite in timp.

11.Comercializare si transport

Trebuie sa existe toate autorizatiile de comercializare si transport cerute de lege, precum si documentele legale de transport care insotesc transportul materialului lemnos provenit din operatiunile forestiere.Riscul se refera la emiterea documentelor care permit scoaterea materialului lemnos din parchetul de exploatare (ex. permise/autorizatii de scoatere a materialului cerute de lege, foi de parcurs, etichete, etc.).

In statele cu nivel ridicat de coruptie asemenea documente sunt deseori falsificate sau obtinute prin mituire.

In cazul taierilor ilegale, sunt prezentate deseori documente de transport din alte parchete in loc de parchetul de exploatare real, ca falsa dovada de legalitate a materialului lemnos recoltat.		SMART:
  • Specifice;
  • Masurabile;
  • Realizabile;
  • Relevante;
  • Definite in timp.
Notă: aceste riscuri sunt adresate concomitent pentru că se inter-condiționează
Concluziile dezbaterilor privind diferențele dintre volumul de lemn determinat ca recoltă prin IFN și cel rezultat din raportările statistice INS au arătat că, deși cifrele vehiculate nu au acoperirea statistică necesară, există o cantitate importantă de masă lemnoasă care intră nejustificat în piață. Parte din această cantitate este argumentată de acoperirea cererii de lemn de foc recoltat ilegal.

Anumite riscuri pot aparea in cazul vanzarii pe picior, din diferentele dintre volumul estimat pe picior si masuratorile mai precise de la platforma primara, in cazul lemnului fasonat. Orice subestimari in diametru sau inaltime masurate in teren se pot transmite prin lantul de custodie, mai ales daca sistemul WOOD Tracking nu este aplicat corespunzator. De asemenea, nu exista dubla verificare a sortimentelor in sistemul SUMAL, ceea ce poate conduce la volume supraestimate de lemn industrial, care la randul lor sunt afectate de supraestimarea factorilor de conversie.

Cum nu este posibila o comparatie relevanta intre volumele de sortimente din APV si volumele din rezultatele recoltarii, exista anumite riscuri ca lemnul de foc dintr-un anumit parchet de exploatare sa fie vandut pe piata locala (cu distante mici de transport si risc scazut de a fi identificat de controlul transportului) si, in schimb, lemnul industrial ar fi introdus in lantul de custodie. Acest lemn este foarte probabil sa provina din subestimarile masuratorilor materialului atat pe picior cat si in platforma primara.

Riscul principal asociat transportului de material lemnos apare datorită erorilor privind înregistrarea sau a declarării frauduloase a cantităților de lemn expediate ce pot rezulta în urma exploatării, favorizate de deficiențele sistemului de control și a legislației permisive (i.e. nivelul redus al sancțiunilor pentru aceste fapte – a se vedea corelarea cu indicatorul nr. 12- Legislația care instituie proceduri due dilligence/due care (DDS). Principalele moduri de operare pentru plasarea pe piață a masei lemnoase nedeclarate sunt (i) transporturile multiple efectuate în baza aceluiași aviz de însoțire a materialului lemnos /cod emis în SUMAL, (ii) supraîncărcarea transportului, (iii) transporturi fără acte, mai ales pe distanțe scurte.

Doar cca 1% din transporturile de lemn ce pleacă de la locul de recoltare și până la primul punct de descărcare (care circula în baza avizelor primare de însoțire a materialului lemnos), sunt verificate de către personalul cu atribuții de control utilizând platorma special dedicată IWoodtracking. Iar atunci când sunt identificate nereguli operatorii care fac transporturi multiple sau încarcă un volum mai mare decât cel din documente, pot fi doar amendați contravențional (o valoare simbolică).

Aceste aspecte conduc către concluzia existenței unui risc specificat pentru determinarea cantităților și calității masei lemnoase din APV (indicator 10) cât și pentru comercializare și transport (indicator 11).

Pragul (2) Risc specificat		M:

  • Nivelul de implementare a măsurilor adiționale privitoare la reducerea riscurilor va fi urmărit de către operator atât prin monitorizare internă cât și prin urmărirea rapoartelor oficiale de control;
  • Verificarea documentelor de expediție și a codurilor unice de înregistrare privind proveniența legală și destinația (furnizate prin sistemul WoodTracking). Documentele de livrare vor confirma data/ora și locul de recoltare și destinație;
  • Documentarea fotografică a transportului la plecare și la destinație, care să includă inclusiv kilometrajul (amprenta grafică a transportului de lemn). Pentru a putea verifica trasabilitatea, aceste informații ar trebui înregistrate într-o bază de date online;
  • Aplicarea plăcutelor cu număr unic de identificare pe piesele de lemn la transport;
  • Verificări suplimentare prin controale fizice a faptului că materialul lemnos corespunde cu înscrisurile de pe factură și avizele de însoțire;
  • Volumele suplimentare rezultate se vor separa și Garda Forestieră competentă teritorial va fi notificată;
  • Instruiri adecvate ale muncitorilor în legătură cu: prevederile legale, metodologiile de cubaj, utilizarea programelor WoodTracking &SUMAL.

V:
  • Registrul de intrari-iesiri material lemnos;
  • Proces verbal instructaj;
Suplimentar, la condițiile de transport se consideră un risc specificat privind nerespectarea restricțiilor de tonaj la transportul materialului lemnos.

Pragul (2) Risc specificat		M:
  • Verificarea după caz a respectării drepturilor legale ale terților privind folosința proprietății acestora în procesul de recoltare a lemnului
  • Verificarea volumului din aviz și calcularea modului de respectare a restricțiilor de tonaj
  • Restricționarea volumului maxim care poate fi încărcat pentru respectarea restricțiilor de tonaj.
V:
  •  acordul scris al proprietarilor /administratorilor de drum și, după caz, respectarea înțelegerilor între părți
  • avizele primare în care sunt înregistrate cantitățile de lemn transportate precum și tipul de mijloc de transport - corelate cu sarcinile maxime admise.

Due Dillgence / Due Care

12. Legislatie care instituie proceduri due dilligence / due care (DDS)

Legislație care instituie due dilligence / due care, inclusiv sisteme DD, obligatii privind declaratiile și / sau păstrarea informatiilor de catre comerciantiSMART:
  • Specifice;
  • Masurabile;
  • Realizabile;
  • Relevante;
  • Definite in timp.
https://lemncontrolat.ro/wp-content/uploads/2017/05/R.607_2012-due-diligence_RO.pdfDeși România are un cadru legislativ solid pentru implementarea Regulamentului European nr. 995/2010 privind Lemnul (EUTR), lista verificatorilor din Metodologia de exercitare a atribuțiilor de control (aprobată prin OM 819/2015) nu este suficient de clară /specifică pentru lemnul recoltat din România și prin urmare nu este aplicată în mod adecvat și unitar. De asemenea există o serie de deficiențe legate de regimul de sancțiuni, care nu sunt proporționale și disuasive. Aceste aspecte au fost sesizate şi de Comisia Europeană prin scrisoarea de punere în întârziere - cazul nr. 20202033

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/EN/INF_20_202

Fraudarea declaraţiei cantităţilor de lemn transportate este recoltare ilegala! Depăsirea unor toleranțe rezonabile trebuie sanctionată ca infracţiune silvică şi/sau după caz, cu suspendarea autorizaţiei de funcţionare.

Cuantumul actual al contravențiilor (e.g. 1000-5000 RON pentru supraîncărcarea cu până la 10m3 /transport), nu este o sancțiune proporțională și mai ales disuasivă.

Activitatea de exploatare este condiționată de existența sistemelor due dilligence , dar în multe situații aceste sisteme nu sunt conforme sau nu sunt utilizate în mod corespunzător.

Lipsa resurselor și a instructajelor specifice EUTR duce la o capacitate scăzută a autorității competente de a verifica respectarea cerințelor EUTR. Planurile de control nu urmează o abordare de riscuri stabilită în mod adecvat pe baza unor criterii obiective și transparente.

Harta zonelor de risc privind prevalența recoltării ilegale a lemnului nu este actualizată de autoritatea competentă care răspunde de silvicultură conform prevederilor legale (OM 819 /2015).

Nu există o prioritizare a controalelor în funcție de o analiză actualizată a factorilor de risc și a „modus operandi”.

În practică există cazuri în care personalul cu atribuții de control acordă consultanță operatorilor (de cele mai multe ori prin interpuși) pentru instituirea sistemelor DDS , fiind astfel într-o situație de conflict de interese. În aceste condiții este redusă credibilitatea modului de exercitare a controalelor (e.g. obiectivitatea controalelor sau orientarea controlului în mod discreționar).

Deasemenea gradul de transparență în privința rezultatelor controalelor este scăzut, neexistând date cu privire la rezultatele acestora disponibile public, conform art. 11, EUTR.

Pragul (2) Risc specificat		M:
  • Monitorizarea sistemului DDS prin apel la organisme de monitorizare independente
  • Verificarea respectării sistemului DDS instituit prin:
    • Monitorizare internă;
    • Verificarea respectării eventualelor măsuri de conformare impuse de actele de control ale autorităților competente.
V:
  • Raport monitorizare internă;
  • Rapoarte de control emise de autoritățile competente