In urma prabusirii comunismului in 1991, Romania a suferit un proces indelungat de restaurare a drepturilor de proprietate. Procesul de restaurare a drepturilor de proprietate a inceput cu prima lege de retrocedare, Legea nr. 18/1991 (Legea fondului funciar), adoptata la un an dupa caderea regimului comunist.
In ceea ce priveste zonele forestiere, legea prevede retrocedarea suprafeţelor de pana la un hectar pe familie.
Pentru a reduce fragmentarea proprietatii, s-a decis sa nu se reconstituie suprafeţele conform vechilor limite ale proprietatii forestiere, ci ca acestea sa fie grupate la marginea masivelor forestiere.
Urmatoarele legi cu privire la restituirea terenurilor (107/1996, 1/2000) au permis fostilor proprietari sa pretinda suprafeţe ocupate de paduri pana la o limita de 10 hectare (pentru proprietarii privati) si 30 de hectare pentru fermele asociative, institutiile publice sau entitatile religioase.
Principiul “restitutio in integrum” (restituire integrala) a fost stabilit in Legea 247/2005, la 15 ani in perioada de tranzitie. La acel moment, conform Legii 18/1991, au fost restaurate 362.335 (5,7% din fondul forestier pana la acea data) si 1.902.275 ha (29,9% din fondul forestier) conform Legii 1/2000 (Nichiforel 2005). in anul 2012, distributia tipurilor de proprietati in sectorul forestier din Romania a fost de 6,4 milioane ha (Raportul Curtii de Conturi din Romania, 2013), impartita dupa cum urmeaza:
Pana in prezent (2016), procesul de restituire nu a fost finalizat; exista inca solicitari nerezolvate pentru terenurile forestiere si agricole.
Potrivit Codului silvic (art. 10 din Legea nr. 46/2008), administrarea zonelor forestiere sau furnizarea de servicii forestiere (in special paza impotriva recoltarii ilegale si furtului de lemn) este obligatorie, indiferent de tipul de proprietate. Numai ocoalele silvie autorizate pot fi administrate. Autorizarea ocoalelor silvice este efectuata de catre autoritatea centrala responsabila cu silvicultura (Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor) si reprezentantii sai regionali (Garda Forestiera), in conformitate cu Ordinul ministerial nr. 1330/2015.
Ocolul silvic trebuie sa inregistreze fiecare contract de administrare sau de servicii (servicii de paza, redactarea actelor de punere in valoare, documente de livrare etc.) la sediul local al Garzii Forestiere.
Proprietatea asupra terenului
In 2013, Curtea de Conturi a Romaniei a emis un raport bazat pe auditul sectorului forestier, specificand principalele preocupari privind dezvoltarea sectorului dupa caderea regimului comunist. Raportul ofera o prezentare detaliata a procesului de restituire, descriindu-l ca fiind confuz, ezitant si lipsit de viziune. Legile repetate referitoare la restituirea padurilor au prelungit procesul de restituire si orice interpretari gresite au fost exploatate de persoanele care au depus cereri de restituire ilegale pentru zonele forestiere. Raportul estimeaza ca, in diferite etape ale restaurarii proprietatii (revendicate, validate, restituite integral), aproximativ 561.168 ha de terenuri forestiere au facut obiectul unei restituiri ilegale pe baza unor pretentii ilegale si a unor actiuni ilegale, printre care:
De la eliberarea raportului de catre Curtea de Conturi a Romaniei (2013), au fost descoperite si solutionate alte cazuri de litigii privind detinerea terenurilor si restituirea ilegala a padurilor in instanta:
Toti factorii descrişi mai sus contribuie la suprafata mare a terenurilor forestiere cu proprietate in litigiu, clasificate in mod obisnuit subdiviziuni “M” din planul de management al padurilor si scutite de orice activitati de management. Legislatia interzice orice fel de management al suprafeţelor care fac obiectul unor litigii. Planul de management al padurilor include un capitol privind titlurile de proprietate si zonele identificate drept contestate. De asemenea, proprietarii privati sunt obligati sa contracteze servicii de management cu ocolul silvic si sa inregistreze contractele cu biroul teritorial al Garzii Forestiere. Astfel, in cazul unor planuri de management valabile sau al unor contracte inregistrate, riscul de detinere ilegala a terenurilor este considerat scazut. De obicei, o entitate forestiera va avea planul necesar de management al padurilor (a se vedea 1.3).
in ceea ce priveste proprietarii privati: datorita faptului ca procesul de restituire dureaza mai mult de doua decenii (pot fi revendicate suprafete de pana la 10 ha), multi dintre proprietarii inclusi in titlurile de proprietate sunt decedaţi si descendentii nu au iniţiat inca formalitatile legale pentru succesiune. Este identificat un risc privind formele succesorale numai pentru persoanele fizice care nu au iniţiat procedura de succesiune in vederea obţinerii certificatului de mostenitor (mai precis, succesorii au dreptul de mostenire, dar nu sunt proprietarii legali pana la obtinerea certificatului de mostenitor) sau al altui document juridic care atesta dreptul de proprietate. in practica, unele administratii forestiere se mulţumesc cu prezentarea unei declaratii pe propria raspundere de la un succesor (in cazurile cu mai mulţi succesori) prin care solicita administrarea padurii/servicii şi işi asuma in acelasi timp responsabilitatea deplina in numele mostenitorilor legali. Astfel, un anumit succesor poate beneficia de produsele din lemn, in detrimentul altor potentiali succesori legali ai aceleiasi mosteniri. Acest fapt poate duce la incalcarea Codului Civil.
“Risc specificat”
(Este indeplinit pragul (2): Legile identificate nu sunt acceptate in mod consecvent de catre toate entitatile si / sau sunt adesea ignorate si / sau nu sunt aplicate de autoritatile competente.)
Codul silvic din 2008, modificat in 2015, precizeaza ca zonele forestiere aflate in proprietatea publica nu pot face obiectul unei concesiuni, cu exceptia terenurilor administrative care se afla in prezent sub cladiri vandute de Administratia Nationala a Padurilor sau ocupate de constructii ridicate inainte de 1990.
Nu poate face obiectul unei concesiuni terenul aflate in proprietatea publica acoperit de vegetatie forestiera: concesionarea resurselor forestiere nu este o practica in Romania.
Risc redus
(Este indeplinit pragul (1): Legile identificate sunt mentinute. Cazurile in care legile/reglementarile sunt incalcate sunt urmarite eficient de autoritati si/sau de entitatile competente care iau masuri preventive.)
Codul silvic, astfel cum a fost modificat in 2015, prevede ca un plan de management al padurilor este obligatoriu pentru suprafetele de padure mai mari de 10 hectare (articolul 20 ind. 2). in astfel de cazuri, proprietarii au dreptul de a recolta nu mai mult de 3 metri cubi / ha / an in funcţie de structura arboretului, fara un ordin de planificare a recoltarii pentru taieturi de regenerare, dar trebuie elaborat un plan de management. in zonele mai mici de 100 de hectare pe proprietar pe unitate administrativa, continuitatea procesului de recoltare este organizata la nivel de arboret, folosind un sistem de silvicultura cu intensitate scazuta sau un sistem de selectie individuala a copacilor.
De regula, valabilitatea planului de management al padurilor este de 10 ani (pentru padurile inalte) si de 5 ani pentru cranguri cu rate de crestere ridicate. Planurile de management al padurilor sunt elaborate de firme autorizate de o comisie guvernamentala si aprobate de un reprezentant al Autoritatii centrale pentru silvicultura (Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor) si de catre agentiile de protectie a mediului. Fiecare plan de management al padurilor este supus consultarii publice organizate de Agentia de mediu in vederea obţinerii autorizatiei de mediu.
Planurile de management al padurilor se bazeaza pe un inventar al resurselor forestiere la nivel de arboret in cadrul unitatii amenajistice forestiere (UAF) in cauza, verificate de reprezentanti ai Garzii forestiere.
Costul elaborarii amenajamentelor silvice pentru suprafete mai mici de 10 hectare va fi suportat de catre stat dintr-un fond special pentru imbunatatirea terenurilor forestiere (Codul silvic, art. 21, par. 4).
Posibilitatea anuala se calculeaza utilizand mai multe metode care iau in considerare ritmurile anuale de crestere si randament, modelate conform tabelului national de randament (Giurgiu, 2001).
Fiecare amenajament silvic contine planuri de recoltare a lemnului pentru taieturi de regenerare (in cadrul posibilitaţii decenale si anuale), precum si un plan de ameliorare a padurilor (rarire precomerciala si comerciala, taieturi sanitare). in cazul planurilor de recoltare a masei lemnoase, este furnizat un tabel detaliat, cuprinzand suprafetele, volumele si tipurile de sisteme silvice). in cazul raririi, se face referire numai la zonele care vor fi afectate, deoarece volumul va fi calculat dupa marcarea arborilor, in functie de structura arboretului in momentul efectuarii operatiei.
Operatiunile de ingrijire stabilite in planul de recoltare sunt interventiile minime obligatorii pe care trebuie sa le indeplineasca o exploataţie forestiera. Lemnul afectat de daunatori, doborat de vant sau de zapada este indepartat din padure prin taieturi sanitare (sub 1 m3/ha) sau prin taieturi accidentale (peste 1 m3/ha).
Taieturile accidentale sunt impartite in doua tipuri, in functie de situatia in care are loc recoltarea, şi anume in arboret la mai mult sau la mai putin de jumatate din varsta de recoltare (de obicei 60 de ani). Diferenta principala dintre cele doua tipuri este ca volumele accidentale de tip I (varsta mai mare de jumatate din varsta de recoltare) sunt scazute din taieturile anuale de regenerare admise, in timp ce taieturile accidentale de al doilea tip nu sunt scazute din taieturile de regenerare admise. Taieturile accidentale marcate pentru extractie in padurile private pot fi supuse controlului de catre Garda Forestiera in termen de 5 zile de la notificarea Garzii.
Amenajamentul silvic este, de obicei, platit din resursele deţinatorului padurii, ceea ce poate fi o povara pentru proprietarii de zone mici. in astfel de cazuri, reducerea calitatii lucrarilor de recoltare ar putea fi utilizata ca o modalitate de a reduce costurile. Planurile de recoltare forestiera pot fi evitate prin supraestimarea impactului factorilor biotici si abiotici si prin marcarea arborilor sanatosi ca o modalitate de recoltare a lemnului din padurile care nu sunt supuse recoltarilor de rarire sau regenerare. Inventarul la nivel de stand al resurselor forestiere din cadrul amenajamentului silvic (AS) ar putea fi subestimat.
Cu toate acestea, nu exista o sursa de informatii care sa indice potentialele riscuri relevante la nivel national. Acest lucru a fost coroborat de revizuirea si consultarea expertilor.
Risc redus
(Este indeplinit pragul (1): Legile identificate sunt mentinute. Cazurile in care legile/reglementarile sunt incalcate sunt urmarite eficient de autoritati si/sau de entitatile competente care iau masuri preventive.)
Autorizatiile de exploatare forestiera se elibereaza intreprinderii de administrare a padurilor pe baza inventarului arborilor ce urmeaza a fi recoltati si a unei estimari a volumului in cadrul actului de punere in valoare (APV). Orice recolta de masa lemnoasa din paduri sau zone de vegetatie forestiera (pasuni impadurite, copaci in afara padurilor etc.), indiferent de tipul de proprietate, este supusa inventarului individual al arborilor care urmeaza sa fie recoltati si redactarii APV de catre firmele autorizate de administrare a padurilor (ocoale silvice de stat sau private).
Clasificarea speciilor, cantitatilor si calitatilor se face impreuna cu redactarea lucrarilor de inventar (APV). Se inregistreaza fiecare arbore care este marcat pentru taiere (cu un marcaj circular pe trunchi) si diametrul la inaltimea pieptului, specia si clasa de calitate (I-IV). Pragul pentru masuratorile diametrului este de 6 cm. inaltimea este modelata utilizand o ecuatie de regresie, definita pe baza unui esantion de 20-30 arbori. Masuratorile sunt introduse in aplicatia SUMAL si este elaborat actul de punere in valoare pentru autorizaţia de recoltare (APV). Aplicatia calculeaza volumul total si volumul pe tip (lemn industrial, lemn de foc, tipuri de busteni etc.). in rarirea precomerciala, lemnul recoltat se masoara in ster (unitate de volum egal cu un metru cub) si se transforma in metri cubi utilizand factori de conversie. Estimarile volumului pe baza diametrului si a inaltimii modelate se bazeaza pe ecuatii de regresie cu coeficienti determinati la nivel national (Giurgiu, 2004). Fiecare APV este verificat de reprezentantul fondului forestier din ocolul silvic, aprobat de seful de ocol si postat pe site-ul Garzii Forestiere. Potrivit Ordinului Ministerial nr. 1507/2016, Garda Forestiera va verifica cel putin 20% din APV-urile inregistrate pe site-ul sau.
Volumul estimat prin APV este considerat pragul pentru volumul real recoltat, masurat ca buşteni si inregistrat in documentele de livrare.
Volumul indicat in Actul de punere in valoare (APV) sta la baza procesului de licitatie pentru padurile aflate in proprietatea publica sau alte tipuri de vanzare pentru padurile aflate in proprietate privata. Volumul este calculat in SUMAL (Sistem informaţional integrat de urmarire a materialelor lemnoase) si este controlat pe tot parcursul lantului de custodie utilizand sistemul de urmarire a materialelor lemnoase, care este componenta destinata contractanţilor in SUMAL.
Recoltarea lemnului din padurile publice (de stat sau municipale) este contractata prin licitatie, fie ca stoc pe picior, fie ca servicii de recoltare. O exceptie: lemnul pentru nevoile comunitatilor locale poate fi vandut fara licitatie, folosind preturile favorabile stabilite de Administratia Nationala a Padurilor sau de consiliile locale.
Contractanţii pot participa la licitatie dupa un proces de atestare prealabil organizat de o comisie a Asociatiei Forestierilor din Romania (ASFOR) (consultaţi, de asemenea, punctul 1.1). Atestatul se elibereaza pentru un volum maxim de lemn care urmeaza sa fie recoltat pe o perioada de timp, in functie de personalul si utilajele disponibile ale firmei. Contractantul poate participa la licitatii care au ca obiect o cantitate mai mare sau egala cu volumul de lemn pentru care este autorizat.
In padurile private, proprietarii pot alege metoda prin care işi vand lemnul, fie prin licitatie, fie prin negociere. Proprietarii privati de paduri pot, de asemenea, sa recolteze pana la 20 m3 cu echipamentul propriu. Lemnul recoltat face, de asemenea, obiectul autorizatiilor de recoltare si al documentelor de livrare eliberate de cel mai apropiat birou al ocolului silvic.
Dupa ce sunt emise decizia de adjudecare şi permisul de recoltare de catre seful ocolului silivc, societatea (atat padurile private, cat si cele de stat) trebuie sa solicite autorizare din partea Agentiei pentru Protectia Mediului. APV contine volumul total de recoltat, pe specii si sortimente, si tehnicile de recoltare care urmeaza sa fie aplicate, in concordanta cu regimul silvic aplicat. Volumul estimat nu poate fi depasit in timpul recoltarii – contractantului nu i se permite sa emita documente de livrare pentru volume mai mari decat cel din actul de punere in valoare (APV).
Contractanţii pentru exploatare forestiera care vor desfasura activitati de recoltare in orice padure din Romania (cu exceptia proprietarilor privati care recolteaza pana la 20 de metri cubi de padure proprie) trebuie sa fie certificati pentru o anumita cantitate de lemn pe an de catre Comisia de atestare a operatorilor economici pentru activitatea de exploatare forestiera in cadrul Asociatiei Forestierilor din Romania (ASFOR) (OM 1330/2015). Atestarea se bazeaza pe numarul de angajati cu specializare tehnica forestiera (scoala tehnica sau facultate) si prezenta echipamentelor de recoltare (tractoare, ferastraie cu lant, masini de curatat etc.). Existenta certificatului de recoltare este conditionata de obtinerea autorizaţiei de recoltare.
Riscurile aferente autorizatiilor de recoltare provin din procedurile de emitere si din dificultatea de a controla sistemul decizional in urma stabilirii tipurilor de taieturi, redactarea APV-urilor si monitorizarea lantului de custodie prin intermediul aplicatiei de urmarire a materialului lemnos. Rezultatele Inventarului National al Padurilor arata o diferenta intre volumul recoltat (calculat prin inventar) si volumul inregistrat in documentele juridice [rapoartele anuale ale fiecarei intreprinderi de administrare a padurilor (FSE) catre Institutul National de Statistica, care contine o centralizare a volumelor recoltate pe tipuri de taieturi – regenerare, rarire, conservare si taieturi sanitare sau accidentale] de aproximativ 8,8 milioane de metri cubi in fiecare an. Acest volum este considerat a fi recoltat ilegal (fara autorizatie sau pe baza inventarierilor subevaluate) (Hotararea Guvernului privind infiintarea Garzii Forestiere, Ordonanta de Urgenta nr. 32/2015 privind infiintarea Garzilor Forestiere:). Acest volum de 8,8 milioane de metri cubi nu este clasificat pe tipuri de regiuni sau de proprietate si este valabil pentru intreaga tara. Raportul de Audit al Curtii de Conturi a Romaniei (2014) prevede mai multe cauze si mijloace prin care volumul exploatat ilegal este introdus in lantul de custodie:
Potrivit organizatiilor neguvernamentale active in ultimii ani (Greenpeace, WWF, Agent Green, Agentia de Investigatii de Mediu, Ecopolis, Nostra Silva), toate aceste situatii pot aparea intr-un climat de lipsa a aplicarii corecte a justitiei. Studiul de caz prezentat de Ecopolis in anul 2012 a aratat ca din 7.168 de acţiuni initiate (avand ca obiect daune care depasesc 5 m3), numai 723 dosare au fost depuse in instanţa, restul fiind respinse de catre procuratura. Din aceste 723, doar 4% (34 de cazuri) au dus la impunerea unei pedepse privative de libertate, in timp ce 60% au primit pedepse cu suspendare, iar 36% au primit sanctiuni pecuniare.
Cu toate acestea, in anii care au urmat, masurile de combatere a exploatarii forestiere ilegale au crescut, iar in 2015 s-au inregistrat aproximativ 35 000 de cazuri de exploatare forestiera ilegala (comparativ cu aproximativ 10 000 in 2011) (Greenpeace, 2015) şi 9444 de cazuri in 2016 (Greenpeace, 2015). Scaderea numarului de cazuri de taieturi ilegale este rezultatul noilor dispozitii legislative care au sporit numarul si valoarea sanctiunilor, o implicare sporita a societatii civile in procesul de raportare a exploatarii forestiere ilegale si cresterea rolului politiei judetene in procesul de control si sanctionare.
De asemenea, Radarul padurilor (aplicatie mobila pentru a verifica legalitatea transportului de lemn) a dus la 16.214 apeluri in 2016 si 19.946 apeluri in 2015 pentru verificarea legalitatii transporturilor de lemn, din care 20% in 2016 si 17% in 2015 s-au constatat a fi ilegale. Acest lucru nu inseamna neaparat ca taieturile ilegale s-au proliferat in 2015, ci ca o abordare mai detaliata a autoritatilor a descoperit neregulile in mod mai eficient.
in conformitate cu cerintele legale privind validarea recoltarii, volumul de lemn recoltat pe teren trebuie sa coincida cu cel indicat in APV, chiar daca APV este un document estimativ (marja de eroare de 5% cu o probabilitate de 68% sau o eroare de 8-10 % cu probabilitate de 95%). Aceasta cerinta legala nu corespunde situatiei reale de pe teren.
Situatiile de corectare ale APV mentionate de OM nr. 1507/2016 se refera numai la verificarile APV inainte de recoltarea lemnului si nu se mai pot face corectii ulterioare folosind volumul mai precis masurat de masa lemnoasa dupa recoltare.
In practica, o majoritate a rezultatului recoltarii de masa lemnoasa, care corespunde estimarii initiale cu diferente sub 1 m3, ridica semne de intrebare, avand in vedere ca o acurateţe de 10% pentru 500 m3 din APV inseamna 50 m3.
in ultimul an, modificarile Legii nr. 171/2010 privind sanctiunile contraventionale legate de sectorul forestier includ pedepse grave, inclusiv pentru incalcari legate de elaborarea, aprobarea si verificarea APV. intrucat modificarea legii este activa numai incepand cu 20 octombrie 2016, rezultatele sale in practica in ceea ce priveşte atenuarea riscurilor nu au fost inca evaluate.
Pentru a fi inregistraţi, forestierii trebuie sa prezinte o lista de echipamente si personal tehnic care sa acopere volumul de lemn care poate fi recoltat de catre contractant intr-o perioada de un an. Persoanele trebuie sa fie angajate cu norma intreaga si numai intr-o singura firma. S-au efectuat controale ale firmelor care au un contract valabil pentru verificarea angajarii continue a personalului tehnic. Riscul legat de emiterea certificatului de recoltare se refera la starea utilajelor utilizate in padure, de obicei, foarte vechi, care reprezinta un pericol pentru sanatate si siguranta si pentru mediu. Autorizatia de recoltare se elibereaza pe baza unui certificat de recoltare valabil.
Astfel, procedura de vanzare a lemnului in ceea ce priveste stocul pe picior se bazeaza pe documentul de estimare a volumului, care nu reprezinta cantitatea reala de lemn obtinuta prin recoltare. Certificatul de recoltare emis pentru exploatatiile forestiere nu reprezinta, in practica, capacitatea tehnica a companiei.
Risc specificat
(Este indeplinit pragul (2): Legile identificate nu sunt acceptate in mod consecvent de catre toate entitatile si / sau sunt adesea ignorate si / sau nu sunt aplicate de autoritatile competente.)
Taxele si onorariile bazate pe volum sunt definite in mod specific pentru fiecare acord / licenta si, prin urmare, nu pot fi reliefate cerinte generale. Cauţiunea este solicitata de ocolul silvic pentru a se asigura ca activitatile autorizate sunt executate corect. Cauţiunea este returnata dupa efectuarea corecta a operatiunilor.
Fondul pentru mediu consta in 2% din valoarea lemnului (cu exceptia lemnului de foc si a arborilor ornamentali).
Fondul forestier de accesibilitate este alcatuit din 10% din valoarea masei lemnoase vandute din taieturi accidentale si de regenerare.
Potrivit art. 486, alineatul (2) din Legea nr. 227/2015 – Codul Fiscal, consiliile locale sau administratorii forestieri pot stabili o taxa locala sau o taxa de trecere a drumurilor pentru entitatile care dispun de echipamente si masini si le utilizeaza pe infrastructura locala publica, precum si impozite pentru activitati care au un impact asupra mediului.
Dupa ce se inregistreaza contractul de recoltare si autorizaţia de recoltare, practic nu este posibil sa se evite plata taxelor din cauza metodelor de verificare incrucisata intre documente: factura, APV, autorizaţie de recoltare, SUMAL, note de livrare, rezultatul recoltarii realizat de garda forestiera si garda financiara.
Astfel, lemnul recoltat in temeiul unei autorizatii legale de recoltare este considerat ca prezentand un risc scazut de evaziune fiscala.
Riscul de evitare a platii taxelor rutiere apare din cauza proprietatii padurilor si a fragmentarii gestionarii, respectiv a distribuirii drumurilor forestiere. Proprietarul masei lemnoase si proprietarul/managerul drumurilor nu sunt una şi aceeaşi entitate si, prin urmare, nu pot percepe aceasta taxa rutiera. in astfel de situatii, unii dintre operatori evita sa plateasca aceasta taxa prin faptul ca nu informeaza proprietarul / administratorul de drept al drumului. Acest indicator a fost evaluat ca risc specificat datorita riscului de evitare a plaţii taxelor de drum.
Risc specificat
(Este indeplinit pragul (2): Legile identificate nu sunt acceptate in mod consecvent de catre toate entitatile si / sau sunt adesea ignorate si / sau nu sunt aplicate de autoritatile competente.)
Urmatoarele produse nu fac obiectul taxelor pe valoare adaugata: buşteni sau lemn brut, dulapi, scanduri, şipci, grinzi, lemn taiat, lemn prelucrat (sortimente din operatiunile de taiere).
Dupa inregistrarea facturii, practic nu este posibila evitarea platii impozitelor. Toate impozitele bazate pe facturi sunt calculate prin programe speciale (inregistrari contabile electronice, declaratii on-line etc.), iar colectarea lor se bazeaza in principal pe un sistem electronic. Sistemul este considerat a fi bine implementat. Pentru stocurile pe picior si materialele lemnoase, nu se aplica TVA.
Risc redus
(Este indeplinit pragul (1): Legile identificate sunt mentinute. Cazurile in care legile/reglementarile sunt incalcate sunt urmarite eficient de autoritati si/sau de entitatile competente care iau masuri preventive.)
Veniturile si profiturile sunt impozitate dupa cum urmeaza: 16% este impozitul pe profit, plus o valoare suplimentara de 0,5% din venitul obtinut din activitatile de recoltare.
In ultimii ani, statul roman a facut investitii substantiale in modernizarea regimului de colectare a impozitelor. in prezent, aproape toate impozitele bazate pe facturi sunt calculate prin programe speciale (inregistrari contabile electronice, declaratii on-line etc.), iar colectarea lor se bazeaza in principal pe un sistem electronic. Toate activitatile economice sunt impozitate conform Codului Fiscal. in 2015 a fost infiintata o agentie speciala pentru a verifica evidenţele financiare, declaratiile si alte documente necesare pentru calcularea impozitului inainte de emiterea autorizaţiilor. Aceasta masura a fortat companiile sa inregistreze legal toate activitatile. Dupa ce activitatile sunt inregistrate legal, exista un control puternic intre plata impozitelor si activitatile desfasurate de companii.
Toate activitatile companiilor sau angajatilor, cum ar fi actualizarea documentelor personale, participarea la licitatii, imprumuturi etc., depind de plata taxelor si impozitelor.
Prin verificarea rapoartelor de audit al managementului forestier disponibile in mod public pentru 24 de certificate pentru perioada 2013-2017, au fost emise 621 de neconformitati, dintre care nici macar una nu se refera la plata taxelor si a impozitelor.
Risc redus
(Este indeplinit pragul (1): Legile identificate sunt mentinute. Cazurile in care legile/reglementarile sunt incalcate sunt urmarite eficient de autoritati si/sau de entitatile competente care iau masuri preventive.)
N/A
Dupa autorizare, parchetul este oficial prezentat pentru recoltare exploatatorului si se asigura instruire privind tipul de taiere, marimea zonei, traseele de alunecare (marcate pe teren in jurul copacilor), daunele admisibile pentru regenerare si arborii ramasi etc. La aceste cerinte se renunţa numai in cazurile proprietarilor privati de paduri care recolteaza pana la 20 de metri cubi cu echipamente proprii din propria padure.
Procesul de recoltare este controlat de ocolul silvic sau Garda forestiera in curs si la finalizare, pentru a atenua eventualele daune si ilegalitati care au loc la locul de recoltare sau la locul de depozitare primar.
Ordinul ministerial privind instructiunile de recoltare (1540/2011) interzice in mod clar tragerea copacilor cu coroane in orice loc de doborare, fie ca este vorba de defrişare rasa, taiere progresiva uniforma sau rarire. De asemenea, interzice corhanitul prin cursuri de apa, cu exceptia cazului in care este autorizat de seful de ocol atunci cand nu exista rute alternative.
Orice curs de apa sau rau trebuie trecut cu ajutorul podurilor mobile sau al buştenilor. Regimul silvic limiteaza tipul de recolta: in cazul defrişarilor rase, suprafaţa maxima a parchetului este limitata la 3 ha pentru arboretele de molid norvegian şi 5 ha pentru arboretele de plopi hibrizi; in sistemele de taiere progresiva, procesul de recoltare poate fi realizat numai in afara sezonului de vegetatie si numai in perioadele in care solul nu este umed din cauza ploii sau a topirii zapezii.
Principalele riscuri asociate cu recoltarea forestiera se refera la intreprinderile de exploatare care sunt autorizate fara ca declaraţiile lor privind echipamentele, utilajele si personalul suficient de instruit sa fie verificate. Aceasta duce la incalcarea cerintelor de recoltare.
Procedura de solicitare a autorizatiei de mediu de la Agentia pentru Protectia Mediului este, in multe cazuri, consumatoare de timp si intarzie inceperea procesului de recoltare forestiera. in unele cazuri, aceste intarzieri pot prelungi exploatarea dincolo de perioada permisa si obliga firmele sa reia exploatarea in iarna viitoare (in cazul sistemelor de taiere progresiva).
Prin verificarea rapoartelor de audit al managementului forestier pentru 24 de certificate pentru perioada 2013-2017, au fost emise 621 de neconformitati, dintre care 33% se refera la reglementarile privind exploatarea lemnoasa.
Risc specificat
(Este indeplinit pragul (2): Legile identificate nu sunt acceptate in mod consecvent de catre toate entitatile si / sau sunt adesea ignorate si / sau nu sunt aplicate de autoritatile competente.)
Sistemul de protectie a naturii include o rezervatie a biosferei, 12 parcuri nationale, 13 parcuri naturale, 383 de situri de importanta comunitara (SIC) si 148 de arii de protectie speciala (APS).
Toate zonele forestiere trebuie sa se afle sub administrarea exploataţiilor forestiere (EF) de stat sau private, indiferent daca anumite zone sunt incluse intr-un sit de protectie. Supravegherea ariilor protejate se concentreaza asupra gestionarii obiectivelor care au condus la infiintarea acestora (protectia speciilor, a peisajelor etc.) si nu asupra administrarii resurselor (paduri, pasuni etc.). Parcurile nationale si naturale au o administratie separata, iar custodia altor rezervaţii, situri de importanţa comunitara sau situri de protecţie speciala este atribuita prin licitatii. Licitatiile sunt organizate de Agentia pentru Protectia Mediului si custodia poate fi acordata intreprinderilor de administrare a padurilor private sau de stat, ONG-urilor de mediu, institutiilor de cercetare sau de invatamant sau administratiilor parcurilor existente.
Baza de date privind ariile naturale protejate (IUCN categoria I si III) enumera 691 de situri, unele dintre ele suprapunandu-se cu ariile protejate mentionate mai sus (http://www.mmediu.ro/categorie/arii-naturale-protejate/16).
Exista un efort continuu de elaborare a planurilor de gestionare a parcurilor nationale si a altor situri Natura 2000. Planurile elaborate se afla in diferite stadii de aprobare de catre diferite institutii ale statului, in conformitate cu baza de date privind ariile naturale protejate si aprobarile planurilor de management ale acestora (http://www.mmediu.ro/articol/baza-de-date-privind- ariile-naturale-protejate-si-aprobarea-planurilor-de-management-ale-acestora/1664). Parcurile si siturile Natura 2000 se suprapun si contin in cele mai multe cazuri rezervatii naturale strict protejate, care pot fi amplasate atat in paduri, cat si in alte tipuri de ecosisteme terestre.
Sursa de lemn este permisa in zonele din siturile care nu sunt incluse in rezervaţiile stricte. Cu toate acestea, orice recoltare in parcuri sau situri Natura 2000 trebuie sa fie aprobata in prealabil de agentiile locale de mediu sau de administratiile parcurilor. Zonele tampon identificate, habitatele si speciile protejate trebuie sa fie protejate ca zone retrase din circuitul agricol specificate in amenajamentul silvic.
Risc:
Risc specificat
(Este indeplinit pragul (2): Legile identificate nu sunt acceptate in mod consecvent de catre toate entitatile si / sau sunt adesea ignorate si / sau nu sunt aplicate de autoritatile competente.)
Sanatatea si siguranta in activitatile forestiere este monitorizata de Inspectoratul Muncii. Legea privind sanatatea si securitatea in munca stabileste cerintele pentru munca efectuata de angajati si functionari (in continuare “angajati”), drepturile si obligatiile angajatorilor si angajatilor in crearea si asigurarea unui mediu de lucru sigur pentru sanatate, organizarea sanatatii si securitaţii in munca la nivelul intreprinderilor si la nivel de stat, procedura de contestare si raspunderea pentru incalcarea cerintelor de sanatate si securitate in munca. Potrivit Raportului Inspectoratului Muncii pentru anul 2013, numarul total de decese cauzate de accidente de munca in anul respectiv a fost de unsprezece (5,5% din totalul accidentelor fatale din Romania).
In ciuda prezentei unui cadru normativ robust care, in teorie, ar trebui sa protejeze lucratorii, munca ocazionala este un fenomen comun in Romania. Prin verificarea rapoartelor de audit al managementului padurilor disponibile public pentru 24 de certificate pentru perioada 2013-2017, au fost emise 621 neconformitati, dintre care 77 in ceea ce priveste problemele de sanatate şi securitate (28 pentru lipsa echipamentelor de protecţie in munca, 22 pentru proceduri si instruire, 19 pentru taierea copacilor, 8 pentru kitul de prim ajutor). in timpul consultarilor cu partile interesate si cu membrii grupului de lucru exista o perceptie comuna conform careia majoritatea procedurilor de sanatate si securitate sunt in esenta teoretice si nu sunt puse in aplicare in mod corespunzator in domeniu. Angajatii companiilor sunt sceptici in ceea ce priveste utilizarea echipamentelor de protectie si inca nu au obiceiul sa le foloseasca. Utilajele utilizate in sectorul forestier sunt vechi, in special tractoarele forestiere. Datele disponibile de la Inspectoratul Muncii pentru sectorul forestier sunt limitate, iar calitatea lor este scazuta, dar in timpul consultarilor cu partile interesate si cu grupul de lucru CW a existat o perceptie comuna ca silvicultura din Romania se indreapta catre o mai buna implementare a legii. Cu toate acestea, in prezent, riscul trebuie considerat “specificat”.
Risc specificat
(Este indeplinit pragul (2): Legile identificate nu sunt acceptate in mod consecvent de catre toate entitatile si / sau sunt adesea ignorate si / sau nu sunt aplicate de autoritatile competente.)
Sanatatea si siguranta in activitatile forestiere este monitorizata de Inspectoratul Muncii. Legea privind sanatatea si securitatea in munca stabileste cerintele pentru munca efectuata de angajati si functionari (in continuare “angajati”), drepturile si obligatiile angajatorilor si angajatilor in crearea si asigurarea unui mediu de lucru sigur pentru sanatate, organizarea sanatatii si securitaţii in munca la nivelul intreprinderilor si la nivel de stat, procedura de contestare si raspunderea pentru incalcarea cerintelor de sanatate si securitate in munca. Potrivit Raportului Inspectoratului Muncii pentru anul 2013, numarul total de decese cauzate de accidente de munca in anul respectiv a fost de unsprezece (5,5% din totalul accidentelor fatale din Romania).
In ciuda prezentei unui cadru normativ robust care, in teorie, ar trebui sa protejeze lucratorii, munca ocazionala este un fenomen comun in Romania. Prin verificarea rapoartelor de audit al managementului padurilor disponibile public pentru 24 de certificate pentru perioada 2013-2017, au fost emise 621 neconformitati, dintre care 77 in ceea ce priveste problemele de sanatate şi securitate (28 pentru lipsa echipamentelor de protecţie in munca, 22 pentru proceduri si instruire, 19 pentru taierea copacilor, 8 pentru kitul de prim ajutor). in timpul consultarilor cu partile interesate si cu membrii grupului de lucru exista o perceptie comuna conform careia majoritatea procedurilor de sanatate si securitate sunt in esenta teoretice si nu sunt puse in aplicare in mod corespunzator in domeniu. Angajatii companiilor sunt sceptici in ceea ce priveste utilizarea echipamentelor de protectie si inca nu au obiceiul sa le foloseasca. Utilajele utilizate in sectorul forestier sunt vechi, in special tractoarele forestiere. Datele disponibile de la Inspectoratul Muncii pentru sectorul forestier sunt limitate, iar calitatea lor este scazuta, dar in timpul consultarilor cu partile interesate si cu grupul de lucru CW a existat o perceptie comuna ca silvicultura din Romania se indreapta catre o mai buna implementare a legii. Cu toate acestea, in prezent, riscul trebuie considerat “specificat”.
Risc specificat
(Este indeplinit pragul (2): Legile identificate nu sunt acceptate in mod consecvent de catre toate entitatile si / sau sunt adesea ignorate si / sau nu sunt aplicate de autoritatile competente.)
Persoanele implicate in activitati de recoltare trebuie sa detina certificatele necesare de competenta pentru functia ocupata.
Se vor achita cel putin salariile minime stabilite prin lege pentru personalul implicat in activitati de recoltare.
Salariile sunt platite oficial si declarate de angajator in conformitate cu cerintele pentru personalul implicat in activitati de recoltare.
Varsta minima trebuie respectata pentru tot personalul implicat in activitatile de recoltare.
Personalul este angajat pe baza unui contract de munca sau inscris in registrul zilnic al lucratorilor.
In ciuda prezentei unui cadru normativ robust care, in teorie, ar trebui sa protejeze lucratorii, munca ocazionala este un fenomen comun in Romania. Ca urmare a diversilor factori, inclusiv a unei perioade scurte de recoltare, a suprafeţelor mici de recoltare, a nemultumirii angajatilor, a impozitelor si a taxelor, durata de angajare este foarte scurta in sectorul forestier. Pentru a evita complicatiile, multi angajati prefera sa nu contracteze lucratorii cu un contract de munca.
Constatarea se bazeaza pe experienta autorilor pe teren. Nu a fost posibil sa se identifice surse scrise pentru a furniza dovezi privind amploarea problemei, motiv pentru care se concluzioneaza existenţa unui risc specificat pe baza unei abordari precaute.
Risc specificat
(Este indeplinit pragul (2): Legile identificate nu sunt acceptate in mod consecvent de catre toate entitatile si / sau sunt adesea ignorate si / sau nu sunt aplicate de autoritatile competente.)
Clasificarea cantitatilor pe specii si calitate se face mai intai in inventarul arborilor marcaţi si apoi in elaborare APV si inregistrarea locului de recoltare in aplicatia SUMAL.
In cazul vanzarii ca stoc pe picior, intregul volum al arborilor marcati devine un prag maxim pentru toate documentele de livrare emise pentru acel sit. in cazul lemnului vandut de pe platforma primara, buştenii sunt sortaţi si vanduti (prin licitatie sau prin negociere) in loturi sau steri de lemn de foc.
Dupa recoltare, lemnul colectat la locul de doborare (platforma primara) este transportat la depozitul de busteni sau la unitatile de prelucrare insotit de un document de livrare care precizeaza originea lemnului (intreprindere de administrare forestiera, amenajament silvic, compartiment), sortimentele (lemn rotund, lemn de foc) şi volumul. Bustenii cu un diametru mai mic de 20 cm la capatul mic sunt marcati cu stampile rectangulare si inregistrati bucata cu bucata in documentul de livrare (lungime, diametru la jumatatea lungimii, specie, volum). Bustenii mai mici de 20 cm la capatul mic sunt inregistrati in funcţie de numarul de piese similare si de dimensiuni. Lemnul de foc este imparţit si aranjat in steri, fiind inregistrat numai ca steri si echivalentul sau in metri cubi (folosind un factor de conversie de aproximativ 0,6).
Pot sa apara unele riscuri, in cazul vanzarii ca stoc pe picior, din diferentele dintre volumul estimat si masuratorile mai precise de la platformele primare. Orice subestimare in diametru sau inaltimea masurata pe teren poate fi transmisa in volume in intregul lant de custodie, mai ales daca sistemul de urmarire a lemnului nu este aplicat corect. De asemenea, nu exista o verificare incrucisata a sortimentelor in sistemul SUMAL, ceea ce poate duce la supraevaluarea volumelor de lemn industrial, care este de asemenea afectata de supraestimarea factorilor de conversie. Deoarece nu exista o verificare incrucisata intre volumul sortimentelor din APV si volumele din rezultatele recoltarii, exista un anumit risc ca lemnele de foc recoltate de pe un anumit parchet sa fie vandute pe piata locala (cu distante de transport foarte scurte si risc scazut de a fi identificaţi prin controlul transportului) si, in locul acestuia, volumul suplimentar recoltat ar fi introdus in lantul de custodie ca lemn industrial. Cel mai probabil, acest lemn provine din subestimarea masuratorilor masei lemnoase, atat pe picior, cat si pe platforma primara.
Aceasta posibilitate poate fi sustinuta si de estimarile Institutului National de Statistica, care au evaluat ca volumul de lemn necesar pentru incalzire in Romania este de aproximativ 13 mil. m3, din care aproximativ 5 mil. m3 este considerat a fi recoltat ilegal. Acest lucru se coreleaza, de asemenea, cu rezultatele Inventarului National al Padurilor care prevede ca 8,8 milioane de metri cubi au fost taiate ilegal in fiecare an intre 2010 si 2013 (indicate ca justificare pentru Hotararea guvernului nr. 51 / 2016).
Aceasta decizie a Guvernului ar trebui sa imbunatateasca (printr-o serie de sanctiuni foarte mari implicate) situatia corectitudinii exploatarii forestiere. Cu toate acestea, avand in vedere data de aplicare foarte recenta a acestei decizii, efectele sale trebuie evaluate in viitor.
Risc specificat
(Este indeplinit pragul (2): Legile identificate nu sunt acceptate in mod consecvent de catre toate entitatile si / sau sunt adesea ignorate si / sau nu sunt aplicate de autoritatile competente.)
Orice expediere de lemn din padure sau din orice alt loc de tranzactionare trebuie inclusa in SUMAL (sistemul pentru urmarirea materialelor lemnoase) si in componenta sa mobila, WOOD Tracking. in plus, orice buştean cu diametrul mai mare de 20 cm la capatul mic trebuie sa fie marcat pentru transport cu o stampila dreptunghiulara si cu un cod unic de identificare. Documentele de transport, completate pe hartie si online, trebuie sa includa volumul total de lemn, sortimentele, originea, destinatia, numarul de inmatriculare al vehiculului, data si ora incarcarii si durata valabilitatii, codul online din aplicatia WOOD Tracking. in cazul lipsei conexiunii de internet pe mobil, se genereaza un cod offline si acest lucru trebuie inlocuit de versiunea online imediat ce vehiculul soseste intr-o zona cu receptie. Documentele de expediere pot fi eliberate numai pentru volumele estimate in APV.
Dupa prelucrare, produsele rezultate (cheresteaua) sunt reintroduse in sistem utilizand factori de conversie pentru volum care sunt declarati de firma de prelucrare a lemnului.
Pe sosea, vehiculele care transporta lemn pot fi verificate de alti utilizatori prin intermediul “Radarului padurii”, care ofera, de asemenea, optiunea de a apela numarul de urgenta pentru a raporta numarul de inregistrare si locatia vehiculului, daca este necesar. in ultimul an (2016), s-au depus eforturi pentru a prevedea in legislatie confiscarea intregului echipament utilizat in activitati de colectare ilegala si transport.
In plus, in iulie 2016, Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor a lansat aplicatia “Inspectorul padurii”, care poate fi descarcata de pe orice dispozitiv Android, care permite verificarea la fata locului a transporturilor de lemn de catre orice persoana (comunicat de presa al Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor).
Principalul risc asociat transportului se refera la deficientele sistemului WOOD Tracking, care permite completarea documentelor de livrare in decurs de 12 ore de la incarcarea camionului. Exista cazuri de conducatori auto care genereaza codul on-line numai atunci cand intalnesc un vehicul de control al traficului. Ca raspuns la o plangere facuta online dupa verificarea transportului de lemn, premierul a fost de acord ca aplicaţia online WOOD Tracking inca are probleme precum capacitatea de a transporta mai multe incarcaturi similare cu aceleasi documente de livrare si coduri online (Agerpres). in alte cazuri, au fost transportate pe distante scurte lemne de foc din padure catre beneficiar care nu sunt inregistrate niciodata in sistem. Este putin probabil ca acest tip de lemn sa fie introdus in lantul de custodie, dar ar putea reprezenta o modalitate prin care cantitatile de lemn industrial care se vand cu documente, in limitele stabilite de SUMAL, ar putea fi sporite in mod ilicit (consultaţi, de asemenea, punctul 1.16).
Un alt risc asociat transportului ilegal de lemn este legat de supraincarcarea camioanelor peste pragurile impuse de regimul rutier national (Ordonanta de Urgenta 43/1997).
Risc specificat
(Este indeplinit pragul (2): Legile identificate nu sunt acceptate in mod consecvent de catre toate entitatile si / sau sunt adesea ignorate si / sau nu sunt aplicate de autoritatile competente.)
Romania nu este membra a OCDE, dar are legislatie privind preturile de transfer care a adoptat orientarile OCDE si Principiul deplinei concurenţe. Tranzactiile dintre partile afiliate se efectueaza la preturile pietei. Partile afiliate sunt definite ca:
O persoana fizica (sau persoana juridica) este o parte afiliata cu o entitate juridica, cu conditia sa detina, direct sau indirect, inclusiv participatia entitatilor afiliate, cel putin 25% din numarul / valoarea actiunilor sau a drepturilor de vot in entitatea juridica respectiva sau sa controleze in mod efectiv entitatea juridica (din pacate, legislatia nu intelege sensul “controlului efectiv”).
Doua persoane sunt parti afiliate, cu conditia sa fie soti sau rude pana la gradul al treilea. (PWC 2015, pag. 869)
Din surse neguvernamentale, se pare ca valoarea impozitului pentru prima jumatate a anului 2015 este mult mai mare decat in anii trecuti (cu aproximativ 130% mai mare decat obligatiile fiscale suplimentare stabilite in 2012), ceea ce demonstreaza viabilitatea reorganizarii si performantele activitaţii ANAF, inclusiv chestiunile legate de preturile de transfer, care au avut loc in 2013.
Astfel, riscul este considerat scazut.
Risc redus
(Este indeplinit pragul (1): Legile identificate sunt mentinute. Cazurile in care legile/reglementarile sunt incalcate sunt urmarite eficient de autoritati si/sau de entitatile competente care iau masuri preventive.)
N/A
Documentele de transport vamale necesare trebuie sa indice:
Se elibereaza doua copii ale fiecarui document de transport; unul trebuie sa fie pastrat de catre expeditor, celalalt de catre destinatar. Timpul de pastrare nu trebuie sa fie mai mic de 10 ani.
Conform raportului anual al Directiei Generale a Vamilor (anexa 13), niciun produs pe baza de lemn nu a fost implicat in incalcarea legii sau retinerea bunurilor. intrucat nu exista o taxa pentru export care sa fie platita sau interzicere a exporturilor de buşteni, stimulentele pentru incalcarea reglementarilor vamale sunt scazute si nu exista alte indicii ca lemnul trece prin vama ilegal.
Risc redus
(Este indeplinit pragul (1): Legile identificate sunt mentinute. Cazurile in care legile/reglementarile sunt incalcate sunt urmarite eficient de autoritati si/sau de entitatile competente care iau masuri preventive.)
N/A
Romania a ratificat Conventia CITES prin Legea nr. 69/1994. Autoritatea de gestionare responsabila cu punerea in aplicare a Conventiei este Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor / Agentia Nationala pentru Protectia Mediului.
In conformitate cu UNEP-WCMC si speciile + baza de date CITES (2016), in Romania nu se gasesc specii de arbori incluse in anexele CITES.
Risc redus
(Este indeplinit pragul (1): Legile identificate sunt mentinute. Cazurile in care legile/reglementarile sunt incalcate sunt urmarite eficient de autoritati si/sau de entitatile competente care iau masuri preventive.)
Autoritatea competenta desemnata este Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor. Conform Hotararii Guvernului (HG) nr. 688/2012, in cadrul ministerului exista doua organisme responsabile pentru implementarea EUTR: Garda de mediu si Garda forestiera – care au dreptul de a controla operatorii si comerciantii pentru urmatoarele produse din lemn: 4401, 4403, 4406 si 4407. La nivel de padure (canton, administratori de paduri), sistemul de due diligence (SDD) este verificat de Garda forestiera, iar comerciantii sunt verificati de Garda de Mediu.
Implementarea EUTR este reglementata prin: (i) Deciziile guvernamentale care stabilesc responsabilitatile CA si regimul de sanctiuni: HG nr. 470/2014 – HG nr. 787/2014, OUG nr. 51/2016 şi HG nr. 170/2015; (ii) Ordinul ministerial (OM) nr. 819/2015 de stabilire a normelor, procedurilor si metodologiilor de verificare a operatorilor, a comerciantilor si de monitorizare a organizatiilor.
Operatorii care trebuie sa implementeze cerinţele privind SDD sunt: companiile de exploatare forestiera, daca lemnul este vandut ca stoc pe picior; proprietarul/administratorul padurii, daca lemnul este vandut ca un sortiment de catre proprietarul/administratorul padurii si comerciantii care importa din afara pietei UE. Pentru companiile de exploatare forestiera, SDD este o conditie prealabila pentru participarea la licitatie. Introducerea pe piata a lemnului recoltat ilegal este sanctionata cu 15.000-20.000 RON şi confiscarea lemnului si a vehiculelor implicate; Amenzile administrative se aplica operatorilor care nu implementeaza si/sau utilizeaza un sistem de due diligence (SDD) sau refuza sa coopereze cu autoritatea competenta. Amenzile variaza intre 8.000 si 15.000 RON. Documentele necesare pentru tranzactionare pot fi suspendate pana la 12 luni in acest caz. Atunci cand sunt verificati pentru prima data, operatorii beneficiaza de o perioada de gratie de 45 de zile; Amenzile administrative se aplica si operatorilor care nu utilizeaza in mod corespunzator un SDD (inclusiv cei care nu mentin si nu evalueaza in mod regulat un SDD) si variaza de la 5.000 la 8.000 de lei. Documentele necesare pentru tranzactionare pot fi suspendate timp de pana la 90 de zile in cazul repetarii infractiunii; exista şi amenzi penale, mult mai stricte decat amenzile pentru incalcarea EUTR, pentru exploatarea ilegala in padurile naţionale in conformitate cu legislaţia silvica si de mediu din Romania si sanctiunile prevad pedeapsa cu inchisoarea de pana la 7 ani in cazuri agravate.
De asemenea, se aplica şi amenzi administrative organizatiilor de monitorizare care nu isi indeplinesc obligatiile conform art. 8 alin. (1) din regulament, ce variaza intre 8.000 si 15.000 lei;
Romania a aprobat Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/2016, prin care sunt impuse sanctiuni pentru nerespectarea SDD. Aceasta a intrat in vigoare la data de 20 octombrie 2016. Aceasta ordonanta a impus Romaniei amenzi foarte mari pentru nerespectarea sistemului SDD.
Desi Romania a inregistrat progrese in ceea ce priveste transparenta sistemului forestier (a se vedea aplicaţia Inspectorul padurii – http://rt1.forestier.ro), deoarece legislatia a fost introdusa abia recent, nu este posibil sa se evalueze daca aceasta este pusa in aplicare corect, motiv pentru care indicatorul este considerat drept risc specificat, bazat pe o abordare preventiva.
Risc specificat
(Este indeplinit pragul (2): Legile identificate nu sunt acceptate in mod consecvent de catre toate entitatile si / sau sunt adesea ignorate si / sau nu sunt aplicate de autoritatile competente.)
(Este indeplinit pragul (1): Datele disponibile sunt suficiente pentru a determina prezenta VRC in zona evaluata; si (2) Datele disponibile sunt suficiente pentru evaluarea amenintarilor la adresa VRC cauzate de activitatile de gestionare a padurilor.)
I. In cazul speciilor aflate in paduri:
Intervenţiile silviculturale aplicate trebuie sa indeplineasca cerintele ecologice ale speciilor care trebuie protejate (in special umiditatea si lumina) si vor fi stabilite dupa consultari cu biologii.
In plus, acestea vor asigura continuitatea habitatului in locul respectiv, fie in acelaşi trup de padure fie in cel invecinat, avand in vedere faptul ca padurea ca ecosistem are o evoluţie ciclica, stadiile tinere de dezvoltare fiind caracterizate in mod natural de lipsa covorului ierbos datorita umbririi accentuate – i.e. desimea exagerata a exemplarelor tinere de arbori produce o competitie excesiva pentru toate resursele – lumina, apa, Nutrientii.
Exploatarea masei lemnoase se va face in afara sezonului de vegetatie al speciilor respective, pentru a asigura posibilitatea reproducerii si perpetuarii acestora.
Colectarea materialului lemnos se va face cu minime prejudicii pentru sol, pentru a evita distrugerea radacinilor si a organelor reproductive subterane (rizomi, bulbi).
II. In cazul speciilor din ecosisteme limitrofe cu padurea:
Nu se vor face lucrari de modificare radicala a habitatului speciilor respective (e.g. desecari, drenari, plantati, substituiri etc.).
aera masei lemnoase din fondul forestier limitrof acestor ecosisteme se va face in afara sezonului de vegetatie al speciilor respective, pentru a asigura posibilitatea reproducerii si perpetuarii acestora.
In special doborarea arborilor si colectarea materialului lemnos vor evita suprafeţele (ecosistemele) pe care se afla populatiile speciilor de protejat.
Acolo unde acest lucru nu este posibil, aceste activitaţi se vor realiza doar in sezonul de repaus vegetativ (de preferinta cand solul este ingheţat si/sau acoperit cu zapada), pentru a evita distrugerea plantelor si pentru a reduce la minim prejudiciile asupra solului si, implicit, asupra radacinilor si a organelor reproductive subterane – e.g. rizomi, bulbi.
In principiu, managementul forestier trebuie sa asigure linistea in perioadele critice, in perimetrele in care s-au identificat concentraţii deosebite ale speciilor menţionate in anexa.
De asemenea, prin masurile de gospodarire propuse, se va urmari crearea unei succesiuni de varste, care sa asigure atat continuitatea vegetatiei forestiere cat si menţinerea unor structuri in cuprinsul trupurilor de padure care sa permita indeplinirea functiilor atribuite.
Recomandari de management detaliate vor trebui implementate de la caz la caz, in funcţie de nevoile ecologice specifice si in baza consultarilor publice cu participarea specialistilor in domeniu.
In cazul zonelor care fac parte din arii protejate, conservarea speciilor se va face conform planului de management al acestor arii.
Este important de reţinut ca modul corespunzator de a menţine sau imbunataţi fiecare valoare depinde chiar de respectiva valoare. Exista o gama larga de opţiuni pentru a menţine sau imbunataţi diferitele VRC, printre care:
(Este indeplinit pragul (9): Nu s-a identificat VRC 2 si raspandirea acesteia este putin probabila in zona evaluata.)
Paduri strict protejate
Paduri cu rol de conservare si productie din ariile protejate
(Este indeplinit pragul (14): VRC 3 este identificata si/sau raspandirea acesteia este probabila in zona evaluata, dar este protejata eficient impotriva amenintarilor din activitatile de management.)
Plantatii private pentru biomasa
(Este indeplinit pragul (23): Nu s-a identificat VRC 3 si raspandirea acesteia este putin probabila in zona evaluata.)
Este important de reţinut ca modul corespunzator de a menţine sau imbunataţi fiecare valoare depinde chiar de respectiva valoare. Exista o gama larga de opţiuni pentru a menţine sau imbunataţi diferitele VRC, printre care:
(Este indeplinit pragul (21): VRC 4 este identificata şi/sau Raspandirea acesteia este probabila in zona evaluata, dar este protejata eficient impotriva amenintarilor din activitatile de management.)
(Este indeplinit pragul (23): Nu s-a identificat VRC 5 şi raspandirea acesteia este improbabila in zonei evaluate).
(Este indeplinit pragul (26): VRC 5 este identificata şi/sau raspandirea acesteia este improbabila in zona evaluata şi este amenintata de activitaţile de management.)
(Este indeplinit pragul (30): VRC 6 este identificata si/sau raspandirea acesteia este probabila in zona evaluata si este amenintata de activitatile de management forestier).
Codul silvic (Legea 46/2008) interzice conversia suprafeţelor de padure in plantati sau in teren destinat altor utilizari, cu anumite exceptii, ca, de exemplu, exploatarea resurselor naturale, turism, agrement si anumite tipuri de obiective. In orice caz, reducerea suprafeţei ocupate de fondul forestier naţional este strict interzisa. Daca se recurge la scoaterea unui teren din fondul forestier, sunt necesare impadurirea unui teren similar ca suprafata si caracteristici, plata taxelor pentru fondul de regenerare, plata valorii cresterii arborilor intre varsta de taiere si varsta exploatabilitatii. In mod exceptional, din motive de securitate naţionala, se permite conversia a maximum 400 m2 fara plata taxelor.
Aprobarile pentru conversie sunt date de Autoritatea publica centrala pentru silvicultura sau de guvern (pentru suprafeţe de peste 10ha).
Legislatia aplicabila este in vigoare. Inventarul forestier naţional a inregistrat o creştere a suprafeţei fondului forestier de la 6,37 milioane ha in 1990 tu 6,9 milioane ha in 2013. Taierile ilegale menţionate in Categoria 1 nu genereaza schimbarea destinatiei terenului, pentru ca suprafeţele afectate de taierile ilegale au fost lasate sa se regenereze natural. Chiar daca unele rapoarte vorbesc despre despadurire, o analiza mai extinsa (Universitatea din Maryland) arata ca suprafeţele marcate ca „Pierdere de padure” intre 1990 si 2000 sunt de obicei cartate ca fiind „Castig de padure” in deceniul urmator. Legislatia privitoare la conversie pare a fi in vigoare. Exista proceduri clare pentru conversia suprafeţelor de padure si nu exista semne ca acestea ar fi incalcate.
Nu.
Nu exista informaţii ca nivelul conversiei a depaşit 5.000 ha in ultimii 10 ani. Raportul Curţii de conturi a Romaniei (2014) menţioneaza ca 826 ha au fost convertite din fondul forestier pentru obiective importante.In plus, Evaluarea globala a resurselor forestiere FAO pentru Romania pentru 2015 indica o usoara crestere la ambele categorii “padure” si “fond forestier national” intre 2008 si 2012.
“Risc redus”
Este indeplinit pragul (1): Pragurile prevazute in indicator nu sunt depasite. sI
Este indeplinit pragul (3): Alte dovezi disponibile nu contesta desemnarea unui “risc scazut”.
